Warhammer Books

Aici discutam despre carti 40k si WFB fara nici o restrictie. Singura rugaminte este daca veti folosi spoilers sau sa le ascundeti via spoiler tags sau sa faceti clar ca urmeaza spoilers.

Am terminat de citit Thousand Sons de Graham McNeil.

Per total e o carte faina. Nu e extraordinara si nu se ridica la nivelul lui Lord of the Night care e cartea de referinta 40K pt. mine pana acum.

McNeil se pricepe la scenele de actiune si de lupta pe care le descrie foarte bine, iar amatorii de asa ceva nu vor fi dezamagiti si desi cartea nu abunda de lupte acestea sunt satisfacatoare.

In schimb la caracterizare sta un pic mai slabut. Unele caractere sunt un pic cam monocrome iar altele nu sunt descrise suficient dar pana la urma e acceptabil.

Magnus este unul dintre primarchii descrisi cel mai bine dintre toti pana acum, chiar mai bine decat Horus. Si relatia dintre primarch si legiunea lui mai ales cu capitanii este una facuta bine.

Desi stim cam toti ce se va intampla, adica victoria de la Ullanor, consiliul de la Nikea si atacul asupra lui Prospero de catre Space Wolves, modul cum se ajunge la acest deznodamant este unul interesant.

Pt. fanii de fluff 40K se merita cu siguranta si daca slaba interpretatie din Battle for the Abyss care nici macar nu e foarte importanta in desfasurarea evenimentelor Horus heresy poate fi sarita cu incredere, Thousand Sons nu merita aceasta soarta.

There are no wolves on Fenris.

Urmeaza SPOILERS asa ca daca nu vreti sa fiti spoileriti nu cititi mai departe

Hmmmz, unde sa incep, pai tragicul destin al celor O mie de fii este intr-o anume masura meritat, deoarce sunt prea aroganti si increzatori in sine, dar Imparatul iarasi nu se dezminte ca este un bastard si nu il anunta pe Magnus de planurile lui, lucru care ar fi evitat multe neplaceri ca sa zic asa.

Totusi in sfarsit ne dam seama care este planul Imparatului pt. Magnus si pt. a ajuta omenirea sa scape de calatoria prin warp, si mi-a placut foarte mult modul in care Magnus, ca si Horus de altfel, sunt pacaliti, aratanduli-se si zicanduli-se adevarul dar pus intr-un alt context, lucru care ii determine sa se comporte in asa fel incat sa se intample tocmai ceea ce le este aratat desi ei incearca cu toate puterile sa evite tocmai acest viitor.


Thousand Sons par o legiune foarte puternica si daca un astartes este o imagine terifianta, un astartes cu psychic powers este si mai si.
Adica imaginati-va o armata de librarians. O legiune intreaga.
Awesome ha? Eu cred ca daca si-ar dori ar fi putut sa infranga orice alta legiune.

Ce nu mi-a placut a fost faptul ca Ahriman pare un pic cam...pai, cam un pussy la inceput, si nu al doilea la comanda legiunii dupa Magnus. Dar la sfarsit isi vine in simturi si arata ceva din Ahriman pe care am ajuns sa il cunoastem.

Si ce nu mi-a placut de loc este consiliul de la Nikea. Foarte, foarte slab. Practic am avut parte de niste pledoarii pro si contra de doi bani...iar prima ocazie in care il putem in sfarsit auzi pe Imparat vorbind este una foarte meh si neimpresionata.
Adica aveam ocazia sa il auzim pe Super mega sega Motherf*cking GOD EMPEROR of ALL MANKIND sa vorbeasca LIVE si el sustine un discurs de presedinte de scara de bloc.
Nici macar CAPS LOCK nu au folosit. Bleh. Dezamagit complet.

M-a enervat iarasi ca nu am aflat ce se intampla cu remembrancerii, adica daca s-a obosit sa ii introduca in poveste si sa le dedice destul de mult spatiu, frumos ar fi macar sa stim ce s-a intamplat cu ei.

Dar sunt si alte multe aspecte faine cum ar fi:
Space Wolves si Thousand Sons unleashed.
Primarchs Deathmatch.
Angels, uuum, adica warp deamons.
Un singur astartes controland un TITAN.
Distrugerea planurilor imparatului. yummy.
Abbadon dovedind din nou ca este, basicaly, a dick.
Mortarion dovedind ca este un idiot incuiat.
Eldar titans.
Cargo ship de 60 de kilometri!!!
si
Tzeentch frecandu-si mainile in fundal!


P.S.: Pt. cine este atent exista si un mic easter egg care hint-uie (vorba portughezului) la ce s-a intamplat cu legiunile 2 si 11.

Finished Dark Creed. Daca ai citit cumva Dark Apostle you can guess what you get - good bolter porn. The book has more action than anything else but the plot is still pretty good.

The Word Bearers attack the Imperial system of Boros Gate - intending to use it as a stepping stone to attack Holy Terra. How, I'll let you find out when reading the novel.

We mostly follow the Chaos characters but there are bits from the loyalist side. The defenders are the White Consuls, an Ultramarine off shot so the Word Bearers really hate their guts (think Calth). Despite the fact that the Word Bearers bring a lot of firepower this is not an easy battle for them. 5000 Chaos Marines against 300 Astartes and 10 billilion Guardsmen, PDF, conscripts etc. is not going to be a walk in the park. While the Chaos Marines bring a demi-legion of Titans with them it gets mentioned that some Titans fell due to the sheer number of tanks the Guard threw at them and the Titans had to retreat to the relative safety of the cities. The war becomes a war of attrition and only the daemons prove to be an advantage.

Even then, other forces are gunning for the system - forces as old as the galaxy and just about as cold.

The book also brings to light interesting things about the XVII Legion and it may even have dire consequences for Abaddon's 13th Black Crusade - let's just say Failbaddon is not just a fan nickname for him.

All in all, if you're locking for a book with non-stop action, good battles and some Word Bearer love I recommend it.

Garak a scris:
All in all, if you're locking for a book with non-stop action, good battles and some Word Bearer love I recommend it.

Pai, o sa o imprumut, dupa ce citesc Gardens of the moon si dupa ce imi dai si The first Heretic.

Am terminat acu' vreo 2 saptamani Soul Hunter de A. Dembski-Bowden.
Am citit ca mai multa lume zice ca ADB va fi urmatorul Abnett. Si dupa ce am citit Soul Hunter, tind sa le dau dreptate.

Soul Hunter este o carte de military sci-fi reusita, si descrie actiunile unui grup mic de Night Lords de pe un strike cruiser in lunga lor cruciada impotriva imperiului.

Fara a da prea multe informatii, le recomand impatimitilor de military sci-fi, celor care la place universul 40K, si mai ales celor care la plac tradatorii sau lorzii noptii sa citeasca aceasta carte. MERITA!

Lorzii noptii sunt descrisi foarte bine si nu sunt deloc uni-dimensionali (ca si grup) desi se insista pe Talos, profetul, din perspectiva caruia este spusa majoritatea povestii.
Ce mi-a placut mult este descrierea relatiei dintre mebrii squad-ului lui Talos care desi se urasc au nevoie unul de altul pt. a supravietui dar si mai mult descrierea relatiei dintre stapan si sclav,Talos si Septimus (al saptelea pt. ca cei dinainte au murit cu totii) si introducerea Octaviei (cea de-a opta) in lumea de la bordul navei eretice "Covenant of Blood".

In rest avem parte de actiune SM on SM, Dreadnought on Dreadnought action, lupte spatiale, Titans si Land Raiders si bineinteles scurte pasaje referitoare la trecutul nebulos al Legiunii a opta, asasinarea lui Curze,destinul lui Talos, mostenirea lasata Lorzilor noptii de tatal lor, crampeie despre viata pe Nostramo, si Abbadon being an ass again.

OK, nu va mai plictisesc, puneti mana si cititi cartea ca merita (O am si eu si Pamps asa ca aveti de unde ).

Thought for the day: Sanity is for the weak!

Blood Gorgons

Este povestea chapter-ului de renegati Blood Gorgons dar mai ales povestea unuia din fratii squad-ului Besheba, si anume Barsabbas, in investigarea motivului pt. care una din lumile din care recruteaza Gorgonele este bantuit de mortii vii.

Henry Zou descrie foarte bine chapter-ul de renegati Blood Gorgons, unde loialitatea intre frati este cel mai important lucru, fapt intarit de schimbul de organe si sange intre 2 frati care astfel vor stabili o legatura unica care nu poate fi rupta decat in moarte.

Gorgonele nu sunt o chapter important, chiar si demonul care le este patron este unul minor, dar asta nu inseamna ca sunt niste under dogs. Ba dimpotriva, asa cum veti afla pana la sfarsitul romanului se vor dovedi a fi pe masura tuturor amenintarilor carora trebuie sa le faca fata.

In rest avem lupte reusite, dark eldari, tradari, psykeri, space hulks, iar la sfarsitul romanului ne putem face o idee destul de buna despre cat de puternic si periculos este un Space Marine*.

O carte buna, un chapter unic foarte reusit ( nu o copie a altor legiuni/chaptere cunoscute)si chiar daca nu se insista asa de mult in detaliu pe personaje (Ca in Lord of the Night sau Soul Hunter spre exepmlu) merita citita. Eu unul sper ca saga Gorgonelor sa continue, macar intr-o trilogie.

* Asta este unul din lucrurile care imi place in ultimele carti citite, scrise de ADB si H. Zou, faptul ca marinarii spatiali sunt descrisi asa cum imi imaginam, ca razboinicii supremi impotriva carora sunt putine sanse de izbanda mai ales daca se lupta in mediul in care exceleaza (CQB).

Thought for the day: There is no such thing as innocence, only various degrees of guilt.

Sunt curios cum iti va place Blood Reaver.

Garak a scris:Sunt curios cum iti va place Blood Reaver.

Mai am vreo 4 capitole si sunt gata. Pana acum este excelenta.

Next up (cu intarziere datorita renovatului/mutatului/concediului este Gardens of the Moon.

Eu am terminat de citit Path of the Warrior, Eldar Novel.

In sfarsit o carte care descrie cat de cat societatea Eldarilor asa cum este, inclusiv un atac imperial asupra Craftworld-ului Alaitoc. Dupa ce au reusit cat de cat sa treaca de prima linie de aparare Garda si Astartes sau ramas blocati iar la sfarsitul cartii erau impinsi inapoi.

In spatiu flota Eldarilor parea sa castige. Oricum descrie foarte frumos cum traiesc eldarii, o viata foarte rigida. Daca te apuci de ceva nu te mai schimbi pana excelezi in ceea ce faci, si cum ajunge un dude de la Striking Scorpion normal sa devina noul Karandras the Shadow Hunter.

Daca vreti sa stiti mai multe despre eldari, merita!

Am terminat si eu Soul Hunter-ul, o carte care am citit-o cu placere. Totusi, as vrea sa mentionez pentru cei care nu au citit (inca) Lord of the Night, din perspectiva lui Sahal Zho s-au intamplat altfel evenimentele la moartea Gene-Father-ului.

Spoiler:

Mai Zho Sahaal mie mi sa parut ok Pt. un Night Lord. Necorupt, plus ca legiunea are cel mai pur Geneseed dintre tradatori. Merita respectul nostru. Sper doar sa-l bata pe Krieg Acerbus si sa unifice iarasi legiunea.

sataniel a scris:
Plus ca Sahal Zho este inca da' best imo fiind singurul om (sau super-om) care dupa ce a fost corupt a avut puterea sa alunge fortele haosului din mintea sa.

Nu citi daca nu vrei sa fii spoil-eruit, se intampla, in Blood Reaver











Si Vandred reuseste in final si desi este o victorie phyrrica, este foarte satisfacatoare. Este unul din multele momente bune din Blood Reaver.

Bogdan a scris:Mai Zho Sahaal mie mi sa parut ok Pt. un Night Lord. Necorupt, plus ca legiunea are cel mai pur Geneseed dintre tradatori. Merita respectul nostru. Sper doar sa-l bata pe Krieg Acerbus si sa unifice iarasi legiunea.

Nu uita ca este vorba de un Night Lord, deci este vorba de un sociopat cu toate abilitatile fizice si mentale care sa ii permita sa faca cam ce vrea muschii lui. Sunt numeroase momentele in care ucide si tortureaza oameni (vinovati sau nu).

Si nu as zice ca geneseed-ul lorzilor este pur. Asa cum o sa afli daca citesti si resul cartilor care ii au protagonisti, blestemul sangelui Nostraman (criminali, violatori, etc.) este viu si le influenteaza actiunile la tot pasul. Sa nu uitam ca desi in multe aspecte li se poate da dreptate si poti chiar sa ii admiri in multe altele se dovedesc a nu avea nici cea mai mica remuscare in a tortura si ucide in cele mai sadice moduri posibile (cu discernamant sau fara in cazul unora).
Asta este un alt lucru care imi place in cartile cu NL, ca in unele momente ii admiri si iti doresti sa reuseasca ca in urmatoarele sa te dezguste si sa iti doresti sa piara. Zuper!

Eu zic ca Night Lords sunt poate un rau necesar, corupti sau nu. Avand in vedere ca sunt pe cont propriu sunt foarte imprevizibili. Desi codexul de CSM spune ca ar sta si prin Eye of Terror nu prea se joaca ei pe acolo din cat am inteles, la fel cum Alpha Legion nu prea se amesteca.

Jocurile Dawn of War pun o imagine proasta pe Legiunea lui Alpharius. Eu tot sunt de parere ca Alpha Legion sunt inca in lupta pt. umanitate doar ca sunt in felul lor. Se zvnoesc cazuri cand s-ar fi echipat in Marinei loyalisti doar ca sa ajute, in alte cazuri au distrus.

Pentru mine atat Night Lords cat si Alpha Legion sunt un mare mister.

Cat despre restul de Legiuni, ma abtin.

Bogdan a scris:Eu zic ca Night Lords sunt poate un rau necesar, corupti sau nu.

Sunt curios sa aud explicatia din spatele afirmatiei tale...De ce sunt un rau necesar? Cui sunt necesari ca in final sa fie mai bine ?

Te fac sa te uiti peste umar tot timpul. Acu daca esti norocus, nu vin. Daca n-ai noroc... nah rest in pieces

Tarash_Bulba a scris:

Bogdan a scris:Eu zic ca Night Lords sunt poate un rau necesar, corupti sau nu.

Sunt curios sa aud explicatia din spatele afirmatiei tale...De ce sunt un rau necesar? Cui sunt necesari ca in final sa fie mai bine ?

Sunt un rau necesar unui imperiu corupt ce trebuie sa moara si cu sine sa ia si ideologia si religia creata de Imparat; iar din vechiului imperiu se va naste o noua civilizatie, o nou era pentru omenire, era in care omenirea va conduce Universul asa cum trebuia sa fie daca Imparatul ar fi continuat sa conduca Marea Cruciada si nu s-ar fi intors pe Terra sa-si creeze imaginea de zeu.

Din astea doua explicatii (de ce NL sunt un rau necesar), una are sens si cealalta nu. Una este gandita si cealalta nu. Decideti voi care este care.



P.S.: Nu prea vad ca NL sa aibe sorti de izbanda. Sunt prea putini. Daca ar reusi sa ii uneasca pe renegati si tradatori ( nici o sansa sa se intample ) atunci altfel ar sta treaba.

Oricum nu a planul Imparatul sa fie delcarat zeu, El sa opus idei dar stiti cum sunt oameni religiosi: Isi neaga divinitatea? ... Doar un adevarat zeu ar face asa ceva!!!! (logic fail 101)

Da, "Eu nu sunt un zeu... dar de ce v-ati oprit din a ma diviniza."

I still hope for a new Eldar Empire!

Sunt in procesul de a citi antologia "Legends of the Space Marines". Etse o lectura placuta pt. cand vrei sa iti inchizi un pic creierul si sa primesti un pic de distractie 40K. Merge citita si pe buda pt. ca povestioarele sunt scurte. O sa detaliez un pic ce mi-a placut si ce nu din povestioarele cuprinse in antologie si cu nota care o merita (in opinia mea). O sa actualizez post-ul pe masura ce le termin.

Antologia cuprinde mai multe povesti (intre 50 si 70 de pagini) in care protagonistii sunt marinarii spatiali (no sh*t!) scrise de autori diferiti, mai cunoscuti si mai putin cunoscuti.

Titlu: Hell Night
Autor: Nick Kyme
Chapter: Salamanders

Hell Night este prima poveste in antologie si reprezinta incercarea d-lui Kyme de a scrie in stilul thriller/horror. Nu ca marinarii spatiali nu se preteaza la genul acesta dar povestioara nu este reusita. Inamicul, altul decat "the usual suspects" *cough* Chaos *cough*,este prea puternic si imho si explicatia aparitiei lui este cam slaba, salamandrele nu prea fac nimic, garda doar moare (cam degeaba), deus ex machina, rebelii care nu prea fac nimic. Si cam atat.

Pe planeta al carui nume l-am si uitat, un regiment de Garda (Phalanx 135th) trebuie sa cucereasca un oras rebel. Insa sunt atacati de spirite malefice si pica ca papadiile. Salamandrele sunt trimise sa ii ajute. Librarian-ul salveaza situatia. Za end.

Nota: 2 din 5 tras de par daca esti fan Salamandre si 1 din 5 daca nu esti. Se poate citi cu skip lejer. Pacat pt. ca, cartile din trilogia Salamandrelor sunt destul de reusite.

Titlu: Cover of Darkness
Autor: Mitchel Scanlon
Chapter: White Scars

In Cover of Darkness, un squad de bikeri ai chapter-ului White Scars trebuie sa se infiltreze sa distruga eterna fabrica de energie pt. ca forta de invazie Imperiala sa poata captura mai usor orasele rebele.
In acelasi timp au o misiune adiacenta de a-l omori pe un White Scar gone renegade.

Este bolter porn 100%. Dar reusit. Chiar e scrisa bine si mi-a placut. O recomand. Se pare ca unele caractere din carte apar si in Hunt for Voldorius pe care o sa il citesc cu siguranta daca si-l cumpara Pamps

Nota: Un solid 3,5 din 5.

Titlu: The Relic
Autor: Jonathan Green
Chapter : Black templars

Un grup din Cruciada Solemnus ( Subiect mai detaliat in Crusade for Armageddon si Conquest of Armageddon) condus de Dreadnought-ul Jarold il cauta pe nemuritorul warboss Grimskull (cred ca asa il cheama) lider-ul tribului Blood Scars. In schimb gasesc o uriasa tellyporta si un Gargant. Urmeaza actiune, impuscaturi, tot tacamul.

O alta povestire bolter porn dar nu asa reusita ca si "Cover of Darkness". Nu prea imi place stilul lui Jonathan Green care se apropie mai mult de povestioare din fluff de codex decat de o nuvela.
Si nu imi place ca in toate cartile scrise de el, desit BT sunt tari, tot timpul castiga sau pierd la limita, adica nu prea am impresia despre ei ca rup fashu si ca sunt chiar SM (ca alternativa reusita recomand Brothers of the Snake).

Nota: 2,5 din 5,dar tras de par.

Titlu: Twelve Wolves
Autor: Ben Counter
Chapter: Space Wolves

Un thrall povesteste o saga la o adunare a lupilor ( o sa falati si de ce nu e povestita ca de obicei de Rune priests, keepers of the lore), in fortareata The Fang, despre ispravile a doi space wolves, un long fang si un blood claw, in timpul perioadei cunoscute ca si Age of Apostasy.
Se pare ca atunci se credea ca imperiul a cazut si un Arch Bishop eretic s-a gandit sa isi faca propriul imperiu. Space Wolves se aflau in cale si acesta a decis sa atace Fenris.

Long fang-ul Daegalan si blood claw-ul Hrothgar sunt trimisi sa saboteze o coloana cu masinarii de asediu. Actiunea serveste ca background la mesajul transmis de trasaturile/caracteristicile principale a celor 12 lupi mitici care isi dau numele celor 12 mari companii ale Space Wolves. Si o avertizare (care este si twist-ul de la sfarsit) destul de reusit transpusa.
E partial bolter porn, partial lessons learned . Nu m-a impresionat in mod deosebit dar per total e OK.

Nota: Un solid 3 din 5.

Va urma.

Urmeaza inca un calup de povetiri din antologia "Legends of the space marines", deh atat am avut timp .

Titlu: The Returned
Autor: James Swallow
Chapter: Doom Eagles

Brother Tarikus, crezut mort in urma cu mult timp, se reintoarce pe planeta de bastina a chapter-ului Doom Eagles unde nu este, ca sa zic asa, intampinat cu bratele deschise atata timp cat poate exista si cea ma mica farama de indoiala legata de warp taint.

In povestirea lui J. Swallow avem parte de o descriere foarte buna a conflictului interior datorat vinei a a fi supravietuit si dubiile pe care le poate incerca oricine este tinut prizonier dar si o descriere buna a chapter-ului Doom Eagles.

Nota: Desi nu este vorba de actiune merita 4 din 5.

Titlu: Consequences
Autor: Graham McNeill
Chapter: Ultramarines

Situata dupa evenimentele din Warriors of Ultramar, detaliaza motivele pt. care Capitanul Uriel Ventris si sergentul Pasanius ajung sa fie intr-o misiune de pedeapsa in Dead Sky, Black Sun (o carte foarte buna imho).
Nu avem parte de actiune dar intreaga judecata de catre conducerea Ultramarinilor a celor doi sus numiti este descrisa foarte bine, ca si a chapter-ului de poster boys de altfel.

Spoiler:

Graham McNeill se descurca foarte bine, ca de obicei.

Nota: 4 din 5.

Titlu: The Last Detail
Autor: Paul Kearney
Chapter: Dark Hunters

Necunoscutul Paul Kearney ne povesteste prin prisma a 2 supravietuitori (un fermier si fiul sau) explorarea zonei dezolate care a fost casa lor precum si modul in care acestia intalnesc si ajuta (sau sunt ajutati?) de un SM din chapter-ul Dark Hunters sa puna capat masinatiunilor Haosului.
Nu vreau sa zic mai mult pt. ca povestiresa aceasta chiar este foarte buna si desi nu cunosc nimic altceva scris de autor sper ca acesta sa continue sa scrie fictiune 40K pentru ca se descurca numai bine

Nota: 4,5 din 5. Foarte aproape de 5 din 5 daca sfarsitul nu era asa de brusc.

Titlu: The trial of the Mantis Warriors
Autor: CS Goto
Chapter: Mantis Warriors (Doh!)

In poveste este descrisa judecata chapter master-ului Novotea si implicit al chapter-ului Mantis Warriors care s-a aliat cu Lofgt Huron si ai sai Astral Claws in "The Badab War". Prin Novotea descoperim motivele implicarii razboinicilor mantis in rebeliune cat sa a capitularii lor plus alte informatii suculente ahtiatilor dupa "istorie" 40K . Si bineinteles deznodamantul deja cunoscut dar cu un pic de twist la final.

Am avut un pic de contact cu nuvelele scrise de Goto sub forma povestilor "oficiale" DoW si nu am reusit sa citesc prea mult, stilul lui pe langa numeroasele greseli legate de setting-ul 40K facandu-ma sa renunt destul de repede.

Nu stiu ce sa zic in momentul de fata legat de viitorul 40K al lui Mr. Goto, dar "The trial of the Mantis Warriors" este superba. Si daca nu ar fi cateva greseli (minore), specifice lui Goto, nu as fi crezut ca el a scris povestioara de fata. Am citit-o cu "sufletul la gura" ca sa zic asa, ca si The Returned si The Last Detail.

Nota: 4,5 din 5. Ar fi avut 5 daca nu erau micile greseli mentionate mai sus.

Va urma.

So Hive of the Dead (the first 40k adventure book) a ajuns si l-am terminat intr-o zi (twice). Very enjoyable and can be replayed a few times as you explore alternate paths. The rules are simple and the book has several adventure sheets, grids and even places to store your random notes. You'll need a pencil and a D6 to read this book - boy that sounds weird.

Ok so let's dissect this thing and see what's inside.

Plot - the story is pretty straightforward (and fun in a cheesy way you can't help but enjoy), a zombie apocalypse has hit the Hive and you have to survive. When the adventure starts you wake up in a cell with zero memory. From there you have to make your way to safety and a way off world. Along the way you may encounter some allies but because of the format of the adventure (it's a book and thus has limits) they don't stick around for very long - still I felt genuinely sad when they left as I enjoyed the company. The only complaint I have here is that I wish the story were longer -oh, well maybe next time. Or maybe GW will get it into their thick skulls and make a 40k RPG (get Bioware to do it or something).

Prose - It's not Erikson but then it doesn't need to be. The author does a good job of describing what's happening and what's before you - I felt actual dread as I advanced down a pitch black corridor and there was moaning all around. Or when I had to run from the horde and barely made it to safety in a nearby building only to discover it was the morgue (last place you want to be in during a zombie apocalypse). I also laughed when I died at one point and just before death claimed me I noticed the zombie was beating me to death with my own severed arm.

Replayability - As I mentioned above I played the adventure twice and it was different both times (well the beginning and the end section are the same obviously) and I spotted three other paths that could be taken.

Survival 101 - This is 40k so a few things need to be taken into account as you make your way to safety:

- the dice better be on your side on even one stupid zombie can kill you (let's not even talk about the Chaos Marine)

- think like a soldier of the Imperial Guard and not an amateur, advance slowly and keep your eyes out for useful things and don't go into stupid places (TEST QUESTION: after making your way to the roof and jumping from roof to roof for a while, you find yourself before a jump that looks to be too much for you, do you a)take a ladder down to the streets or b)risk it and jump)

- zombies in 40k are caused by Nurgle and the event is called the Plague of Unbelief. thus the best way to survive is to hold strong to your faith in the Emperor and never waver from the doctrines of the Imperium.

Final score 4 out of 5 skulls (it would have been 5 had it been longer and less expensive). Luckily for you guys, I'll lend it to anyone interested.